Acatrinei Alexandru

1.Intervievat: Alexandru I. Acatrinei
2.Intervievatori:Ioan Patricia,Dna Prof.Mercas Haricleea,Vieru Teodora.
3.Locul si data nasterii: Pascani, 30 ianuarie 1919
4.Profesia:militar, colonel-artilerist
5.Starea civila:casatorit
6.Religia:crestin-ortodox
7. Conditiile de desfasurare ale protocolului: Am fost primite intr-o micuta sufragerie,unde ne-am asezat toti cinci la o masa.Am incercat sa ii explicam domnului care este motivul prezentei noastre acolo si ce scop are proiectul nostru,dar din nefericire domnului i s-a stricat aparatul auditiv si nu ne auzea prea bine.Insa am avut noroc de doamna care sta cu el zi de zi si de colega mea Patricia care a fost inzestrata cu un volum al vocii demn de invidiat.
Ioan Patricia:-In primul rand ne trebuie nume domnului Alexandru.
Acatrinei I. Alexandru,iar doamna ii spune sa vorbeasca cu noi[00:15 neclar] si ii mai repeta si dansa o data numele..
Dna Acatrinei:-Nu mai stie.
 A.A.-1919,30 ianuarie.
Dna A.:-A facut si razboiul.
/Dna“Si foarte lucid… “/
I.P.:-Nationalitatea…roman,nu?/dna:”-Asta-i principala [00:48 neclar] sa fii lucid.”/
A.A.-Cum?
I.P.-Nationalitatea.
A.A.-Roman.Ei,roman,roman de doua ori.
 I.P.-Aaa…studii,profesii,ce-ati facut?Cu ce v-ati ocupat?
Dna.Acatrinei:-Studii,profesia da…,intervine domna.Pro…Spui c-ai fost militar.Studii si profesia!//Studii si profesia Sandu!Studiile tale si profesia ta,mai!
A.A.-Profesia mea?
Dna. Acatrinei:-Militar,militar a fost.
A.A.-Am multe profesii… .
I.P.:-Bun,aaam…ati avut frati,surori?
A.A.-Am avut…frati,surori.Am avut doua surori,au murit,una in timpul razboiului…Dupa razboi a murit  si-a doua,fiind bolnava aia,din nastere a murit,una a murit din cauza razboiului pentru ca,chiar atunci nascuse un copil si o fost o intamplare cu rusii atuncia si ea…o murit.//A doua o murit la nastere ca o nascut un copil premature si o tinut-o prea mult asistentele care era pe timpuri//Si pana am adus-o la doctor in Pascani aicia,era un doctor foarte bun,nu era voie de facut aam…[sta cateva secunde inainte continue]//[01:13neclar]Pentru,pentru femei nu era voie de facut avorturi,hai sa vorbim direct,asa.//Sii…el i-a facut-o,la insistenta mea atuncea,i-a facut.I-a,i-a facut;a scos copilul mort[pronuntand accentuat cuvantul,urmand o pauza de 2~3secunde],c-am fost eu la…S-a murit pe urma./dna:”Dupa am chemat pe doctor 01:36[neclar].”/O trait o zi numai,am vorbit dupa ce-a nascut,era foarte multumita ca se simtea mai bine,dar cand m-am m-am dus la…dupa-masa de pranz la dansa…am gasit-o moarta…
I.P.:-Da…[dupa vreo pauza de 5 secunde]…Aaam,de cat timp stati in Pascani?
Dna.Acatrinei:-A,de cat timp stam in Pascani?De cat timp stam in Pascani?Stam din 19… 
A.A.:-De cand suntem in Pascani?
I.P.si Vieru Teodora-Da.
A.A.:-Din 1950.Nu din `50!Mai `nainte suntem in Pascani.Din 	`50 as putea spune c-am cumparat eu…//Gradina asta[02:30 neclar] de la Bita din Fantanele si mi-am facut casuta ceia d-acolo/[neclar]/ca sa ma,ca sa am unde trage cand vin,dar aveam unde trage ca noi,eu si cu fratele meu,am cumparat casa de la Sadoveanu’ mai jos de-aicia ,casa de la Sadoveanu,casa unde s-a nascut Sadoveanu,asa,o avea cineva si am cumparat-o noi.Pi urma aia veche a lu Sadoveanu am disfacut-o si am facut alta casa…Frate-miu!O facut alta casa.
I.P.:-Da!
A.A.:-Asta-i cu surorile.Frate-am avut,frate la C.F.R. .
O facut  pana scoala de miscare[03:24neclar.] insa nu a proce,nu a,nu a facut miscare si era un scriitor foarte bun si era…trenurile asa-zise “marsute” si trebuia unu ca sa scrie repede si bine,ca el,el avea cate 90-100 de vagoane;si nimeni nu opera decat pleca din Suceava,Pascani,Adjud.Si el trebuia sa scrie repede unde ramane in Adjud,in Pascani.Asta despre fratele meu,atata tot./dna:”Da’ vorbesti tu singur.”/A murit si el cu vreo 7 ani in urma.
I.P.:-Da…aa cati locuitori avea Pascaniul,stiti?
A.A.:-Cati locuitori avea Pascaniul?/Patricia:”Da,da.Atunci,in vremea aia.”/Cand am venit atuncia io[se aud zgomote pe fundal]interesanta]abia,abia avea,dar putin avea din cauza ca multi erau plecati cu timpul razboiului,retragerea aia din timpul razboiului,s-o retras unii in tati partile lor asa s-apoi o inceput sa se adune.N-as putea spune exact,nu va pot spune exact ca nu stiu nici eu cam ce numar aveam,dar in tot cazul as putea spune fata de altualul…oameni din Pascani,daca avea 10%.Cam atata o fost cand am venit eu in Pascani aicia.
V.T.-Si care erau zonele principale?/Patricia:”Strazile principale.”/Daca ati putea face o…/Patricia:”Strazile principale.”/Da,daca ati face o comparatie…/Patricia:”Strazile principale ale orasului care erau atunci,invremea aia?”/Cum arata orasul atunci fata de cum arata acum?
I.P.:-Ati inteles?
A.A.:-N-am inteles.
I.P.:-Cum arata orasul in perioada aceea/dnul:”Aaaa…!”/fara de acum?
A.A.:-Ce sa mai vorbim?Orasul arata ca un targulet,ca o,ca o …cum sa spun eu,un targulet asa cu evrei./Patricia:”Ihi,da.”/Majoritatea erau evreilor si nici stazile care sunt acuma nu erau;erau alte stazi,in alta parte,de exemplu:era strada care era mergea spre Iasi /Patricia:”Da.”/era prin alta parte,pe dincolo pe partea ceia;si era un targulet amarat,cu tativa oameni,mai mult evrei care facea afaceri si cu,cum era pe-atuncia,o afacere foarte mica;dar in tot cazul cazul era oras,orasal asa;murder,nu era curat,ce sa va mai spun altceva,asta era orasul Pascani la venirea mea aicia.Era un oras micut,de-o proasta calitate.  
I.P.:-Da.Cate biserici erau in vremea aia?
A.A.:-In vremea aia a fost exact va spun:una in Fantanele,una jos cand cobori spre gara,una era “Voievozii” de-aicia,trei.S-atata tot./”Atat?” se mira Patricia./S-atata tot,s-atata tot.Atat,atatea erau,nu erau alte,alte biserici.Era o bisericuta catolica da’ ea nu era in oras,era in atelierul CFR ii spunea pe-atuncia si era mai mult pentru ceferisti./Patricia:”Da”/Atat.Atat erau in timpul cand am venit eu aicia.
I.P.:-De ce ati venit in oras?/dnul:”Cum?”/De ce,de ce ati venit aici in orasul Pascani?De ce nu v-ati dus in alta parte?
A.A.:-Eu am venit aicia pentru ca il aveam pe fratele meu in Pascani,pentru ca casa pe care am cumparat-o am dat si eu ajutorul meu s-a lu’ frate-miu,s-amandoi am cumparat casa aia,da’ eu n-am avut pretentii c-am cumparat casa pentru frate-miu,fiind casatorit s-avea si el familia lui,si-mi spune el mie:”-Mai eu am sa-mi gasesc o gradina pentru tine,ca sa vii sit u in Pascani.”Pentru ca pe-atuncia noi cadrele armatei o duceam foarte greu,ne muta dintr-un oras in altul la interesul statului;si-atuncia nu ca nu gaseai,n-aveai locuinta ta decat aveai cateva casa in si cateva primarii si te repartiza la cutare sat,in cutare,cutare.Si era 09:31,ca atuncia omu’ sa supara ca el nu era bucuros ca sa te duci tu la el,da-i impunea primaria ca sa te duci la…in gazda la dansul.Si daca-am vazut asa,frate-miu-mi spune:”Mai,am gasat o casa-ntr-un loc,foarte buna.”Si-ntradevar,am gasat o,gasisa frate-miu o casa la un profesor.Si cand am venit eu s-am sa vorbesc cu profesorul,nu m-am impacat cu el din cauza ca el avea vreo 3 surori,si surorile lor nu s-o impacat ele intre ele.Nu s-o impacat ei intre ei,intre dansii,s-am renuntat;chiar casa care sta vecinu’meu aceia o fost casa ,ceia care-am vrut s-o cumpar prima data.Am mai stat putin si frate-miu:”Stai mai ca ti-am gasit o casa la domnu’ Bita din Fantanele.”S-acel Bita din Fantanele/Patricia:”A fost professor ceva de franceza sau baiatul lui este profesor de franceza,domnul Bita?”/Ce?/Patricia:”Domnul Bita a fost profesor de franceza sau baiatul lui este profesor de franceza,cumva?/Bita asta,Vasile Bita avea o fata casatorita cu,cu un barbat care era explotator de padure,adica el era padurar si Bita ii daduse ca zestre locu’asta de-aicia,dar inca nu era perfectata probabil…actele pe numele fetei lui si atuncia mi-a dat,batanul Bita,Bita Vasile mi-a dat,mi-a dat terenul asta.1000(o mie)de metri patrati,l-am luat,l-am cuparat de la el.Dupa ce l-am cumparat am zis mai sa facem ceva si-am facut ce-am putut asa,pentru c-atunci faceam servici la Bacau si am vanit s-am facut casuta ce mica d-acolo;am facut-o ca s-o am cand vin in concediu sa am unde trage,sa nu ma duc la frate-mi care avea si el familia lui,copiii lui…Si am facut casuta aia.Dupa asta,m-am urcat la scoala militara,ofiter de artilerie ca administrator la aceasta scoala,care venise la Iasi12.58.Nu m-o tinut prea mult ca s-o desfiintat Vodnarasi s-o dus-o la,la Campu-Lung Moldovenesc.Eu n-am vrut sa ma duc la Campu-Lung Moldovenesc s-am ramas mai departe la divizia din Iasi;si-atuncia mi-am facut casuta asta.Las’ sa-mi face u casuta mea,vin din Iasi,eu la Iasi aveam apartament deja dat de stat.Asta-i din timpul ala,altceva daca mai aveti.
I.P.:-Exista apa sau current in vremea aceea?
A.A.:-Apa,current?/Patricia:”Da”/Exista,exista apa pe conducta asta care-I chiar langa mine aicia si curent,mai tarziu o venit curentul la noi aicia.Curent era numai in centru’ orasului,as ape une-i acuma hotelu’,pe une e hotelu’ mare,adica casa lu’ Bita.Si pe urma o venit curent la noi,s-a schimbat treaba,o inceput curatania orasului,a inceput sa…noua forma de organizare comunista c-asa a fost pe-atuncia.Oamenii credeau ca in timpurile vechi,cu partidu’ Liberal si Taranist,sip e urma o venit partidu communist si i-o atacat pe toti,s-o fost partidu’ communist si ei o dictat tot care dicteaza si astazi.
I.P.:-Cum a fost la scoala?/dnul:”Cum?”/Cum era la scoala cand erati mic?
A.A.:-La scoala?Era foarte greu la scoala.Eu de exemplu am facut cursurile primare,era obligatorii,s-a dat Dumnezeu si eu am fost putin cam credincios de la parintii mei ,de la mama mea;tatal meu a murit imediat dupa…si eu am ramas cu mama,mama era foarte credincioasa.Si pe baza acestora,cu credinta,asa,am venit in Pascani aici si-n Pascani la data aia cand am venit eu nici nu te putei apropie de biserica.ca era curentu’ asta ruses,greu.Pe urma a inceput sa faca in Pascani,prima care a fost si s-a facut in Pascani a fost aicia unde-i cimitiru’/Patricia:”Prima scoala?”/Da.Si eu m-am dus dup ace-am terminat cursurile primare,am avut un invatator foarte bun,un educator adevarat,un educator nu…Se ocupa bine de oameni,de copii.Si eu o,o observant ca eram un copil fara tata numai cu mama,si mai avea doua fete si cu frate-miu,patru copii;s-o ocupat de mine.S-o venit la mama s-o spus:”Doamna,coilu’ matale a sa mearga mai departe la scoala.Aveti posibilitate ca sa-l…”Da’ eu am ramas in urma lu’ taica-miu cu vreo patru vaci ca tata meu o fost un fel de subinginer se numea atuncia de drumuri si poduri.Si avea drepturi ca sa poata sa pasca pe marginea soselelor vite.Asa,si tata tinea vite,cand m-am trezit,m-am trezit cu 6 vaci si cateva oi.Si m-am dus pe urma,el s-o ocupar de mine,repet din nou el s-a ocupat foarte mult de mine si m-a inscris el la gimnaziul “Regina Maria” din Targu Neamt.Am terminat ca sa trecem repede/Patricia:”Da,da,da,da!”/Am terminat gimnaziul “Regina Maria” din Targu Neamt si m-am inscris la Iasi la scoala din,cum ii spunea atuncia…da.Si am facut trei ani de zile la scoala,al patrulea an,n-am mai avut,cum era atuncia,hai m-inscriu la liceu si dau prin,dau examen sau sa fiu aprobat.Nu.S-aproba,da’ in primu’ rand daca-aveai bani.Deci cursurile la,pentru un tanar,se face ape baza partii materiale.Daca-avea bani parintii,daca-avea cu ce se poate,daca nu,nu,n-ajungeai la liceu.Eu am suportat cu ce-aveam ramas de la tata,am suportat trei ani;al patrulea an,in primu’ trimestru nu am avut sa platesc datoriile care le platei,ca plateau pe trimestre.Asa si imi spun”Pai domle n-ai,n-ai n-am ce sa-ti fac.”N-o facut exmatriculare cum se numeste,”Te asteptam,noi te mai asteptam pana in trimestrul doi.”M-a asteptat pana-n trimestrul doi,n-am avut posibilitate ca sa,ca sa platesc.Mama n-avea de unde,vitele nu mai mergea,era foarte ieftine;eu am avut un ceas de la tata,s-inturna pin’ spate cu cheita,foarte elegant;l-am vandut da’ nu mi-o ajuns banii sa platesc.S-atuncia directorul o spus:”Domle,nu ai bani,nu mergi mai departe.”M-am suparat,tare,ca o spus:”Noi nici acuma nu-ti facem exmatriculare,noi ti mentinem aicia si daca ai sa ai posibilitatea,cand se va da examene in anu’ asta si a sa-ti pregatesti particular cumva,noi te primin la examen.”N-am avut nicio posibilitate atuncia s-am plecat din Pascani,nu din Pascani,am plecat din Iasi,eram la Iasi,am plecat la Bucuresti.Aveam un fel de ruda care era cu administratie la Bucuresti si m-am dus la uzinele Malaxa,uzinele Nicolae Malaxa,si uzinele Nicolae Malaxa era conduse de,de Nicolae Malaxa,singuru’sau primul capitalist din tara noastra,ca tara noastra n-o avut capitalisti pana atuncia.era 22.09.Ce diferenta era intre capitalisti si r.functiare.  se numeau oamenii care avea sute de hectare de pamant,ei se baza pe comertu’ cerealelor,cu pamantu,asta sa numea,expresia pe care-am prins-o eu.late funcdiari.,iar capitalisti,capitalistii o inceput cu Nicolae Malaxa.22.48.Acestia doi.Eu m-am dus acolo si m-am ocupat de munca,ca sa-mi pot castiga,sa urmez cursurile la Iasi.Intre timpu’ asta,eu am prins cel mai bine ca eram cel mai solid dintre copii care erau in cursuri cu mine,eu am fost un tanar inalt deodata,deaodata am fost inalt si puternic.Si aceasta se datora tocmai hranei pe care o capatam,adica mama avea vaci si oi,asa veam un om care era,care pazea toate treburile astea,Dumnezeu sa-l ierte c-a murit s-a avut un pacat si l-a taiat trenu’,i-o taiat picioarele trenu’,la omu’ care-o fost la mine.S-atuncia,eu,in perioada asta care-o vorbesc asa,am mai stat peste timpu’ care trebuia sa stau in Bucuresti,pentru ca sa-mi fac[se aude doamna vorbind]…si revenind la liceul din Iasi,trebuia sa am un ban,era alta viata.Noi asa de-ai nostril licentiati,adica ca erai la liceu era cu pretentie mare:sa ai haina,haina,imbracat.
I.P.:-Stiati vreo limba straina,pe vremea aia?O limba straina?
A.A.:-Ah,o limba straina care era franceza,engleza,baza era franceza si engleza.Baza.Si se mai ocupa si altele,mai ales latineste.Dar baza era engleza si franceza.Inca nu era ca acuma,ca eu am fost si acuma pe la liceile astea pe-aici ca eu am,am o ruda la liceul asta din Pascani,daca ati trecut pe-acolo,Mercas.
I.P.:-Da?Pai doamna profesoara care a venit cu noi o cheama Mercas./dnul:”Cum?/Doamna profesoara care a venit cu noi o cheama Mercas.
A.A.-O fi sotia lui?
I.P.:-Probabil,nu stiu.O intrebam.
A.A.-Eu inca nu cunosc prea bine…Mercas,Mercas este…
I.P.:-Sotul doamnei profesoare este geolog.
A.A.:-Asa.E ruda cu mine,da e-indepar,de-acuma ne-am indepartat.Si mai am unul,si mai am un profesor la liceu in Pascani,un baiat foarte bun care a facut si teologia si n-o capatat asta de preot.I-o dat functia de preot,da o scapt,nu s-o dus la timp,Baiceni i-o dat.”Mai du-te mai baiete la Baiceni.”Epai s-o invartit el pe-ici pe colo da’ era profesor foarte bun/Patricia:”Cum il chema?”/Imediat,ca am un lapsus.Mda,vine sotia si-mi adduce aminte.Mama lui si cu sotia is vere drepte.
Vine acuma.Baiatu’ lu’ vara-ta,ca uit cum il cheama.
Dna.Acatrinei:-A lu’ vara mea?
A.A.:-A lu’ vara-ta de la liceu mai.Cre-o vrut sa fie preot,are si teologia facuta.Cum ii spune familia ca eu uit.
Dna.Acatrinei:-Atudorei draga.
I.P.:-Am inteles.In vremea aceea unde lucrati?Cum v-ati castigat existenta?Unde lucrati atunci?
A.A.-Unde lucram eu atunci?Am lucrat in diferite unitati militare.In diferite unitati militare,am lucrat la Buzau,am lucrat in Bucuresti,am lucrat in Bacau,am lucrat in Iasi,si m-am inbolnavit.Adica am avut un caz foarte grav,daca vreti sa stiti amanunte,vreti ca cunoasteti amanunte despre mine?Ii nevoie sau nu-i nevoie.
I.P. si V.T.:-Cum doriti.
A.A.:-Eu am lucrat,m-am casatorit cu sotia,si sotia era plecata de la parinti,care i-a trecut la “chiaburi”.Ce-am tras eu in urma asta:in armata era exponent burghezie [29:25],pe mine ma facea,eram cum sa spune cazuta victima pentru mine era…Si am facut scoala de ofiteri de artilerie la “Mihai Bravu” si la examen,tocmai cand dadeam examenul a venit o alta reclamatie c-am fost,pe langa ca eram exponent a burgheziei,c-am fost si legionar.De unde please problemele aestea,please de la o prietena a mea si nu m-am casatorit cu ea si din ura,din ura nu altceva,si nu m-au bagat in examen,adica ultima data.S-atuncia am ramas,nu m-au avansat ofiter la data aceea.S-am ramas in unitati militare pana,in unitati militare am lucrat mereu.Ca sef,mai mult ca sef in timpurile alea ca sef al biroului administrativ.Si mai departe?
I.P.:-Ce ne puteti spune despre atelierele CFR?
A.A.:-Despre atelierele CFR le-am cunoscut cand am avenit aicia ca,cum sa spun,ca o fabricuta,nu fabrica de materialuri,o fabricuta de reparat vagoane.O fabricuta,as putea spune un atelier de reparat vagoane,pe urma s-a dezvoltat si s-a numit uzinele CFR,uzinele Pascani CFR[latra un caine].
I.P.:-In vremea aceea se organizau baluri?
A.A.:-Baluri?Daa.Se facea.Se facea jos acolo une era o scoala de soferi,se faceau baluri frumoase,nu ca acuma.Dumneavoastra nu trebuie sa va suparati pe ce zic eu ca nu-mi plac cum is balurile acuma;atuncia era baluri cu alta mentalitate,alta pozitie a omului asa.Dar era foarte rar asta ca si acolo se,era foarte greu sa mergi,in primul rand era scumpa taa de intrare si trebuiasa ai si o tinuta ca sa mergi la bal,nu cum vad acuma la televizor merge cu pantaloni carpiti.Eu va spun ce este dar nu va suparati.
Dna.Prof.M.H.:-Nu ne suparam.
A.A.:-Asta este situatia.Astia suntem oamenii de astazi.Eu am prins oameni de ieri.Alta categorie de oameni.Tot oameni,tot romani!Da’ era alta mentalitate.s-acuma e o alta mentalitate.Si va spun de unde porneste asta:toata nenorocirea noastra a fost pe capul nostru venirea in tara a comunismului.S-a schimbat toata conducerea si invatamentul,cultura s-a schimbat.
P.ICe muzică se asculta în aceea perioadă?
A.A,, Se asculta foarte mult muzica lui Strauss,însă în majoritatea timpului se asculta muzica populară cântată de fanfare care erau venite din armată și cântau foarte frumos, dar și muzica englezească.’’
P.I Exista în Pașcani o fanfară?
,, În Pașcani nu am găsit o fanfară, dar am găsit niște țigani care cântau frumos.’’
P.I Ce ziare existau în acea vreme în Pașcani?
,, Exista ziarul Adevărul , apoi ziarul Scânteia în care se vorbea foarte mult de ruși, venite toate de la București.’’
P.I .Ce fel de activități se desfășurau la clubul CFR?
A.A ,, La clubul CFR se desfășurau  dansuri și teatru.’’
P.ICare erau personalitățile orașului la aceea vreme?
A.A,, Personalitățile orașului era primarul, ajutorul de primar și cam atât.’’
P.I Ne puteți da un nume?
A.A,, Primarul Velea  care se trăgea din  latifundiari, adică erau oameni bogați.’’
P.I Exista cinematograf în Pașcani?
A.A,, Da. Exista cinematograf la club. Din când în când venea câte un film, însă foarte rar deoarece lumea nu frecventa foarte des cinematograful, iar evreii din aceste locuri  se ocupau foarte mult cu comerțul.’’
P.IExista atelier fotografic în acest oraș?
A.A,, Nu exista atelier fotografic.’’
P.I Erau în aceea perioadă tipografii Haimovici?
A.A,, Nu era nicio tipografie în oraș, însă aceasta a apărut după 1950.“
P.I. Ce s-a întâmplat cu evreii din Pașcani?
A.A,, O parte au rămas în Pașcani pentru o perioadă îndelungată, iar altă parte au fost luați și duși  la Auschwitz. Ca să fiu sincer, nu am văzut niciodată evrei care să se poarte urât cu românii. Erau negustori adevărați. Atunci era altă viață. Acum 94 de ani era altceva.’’
P.I.Ați fost mobilizat în perioada războiului?
A.A,, Nu am fost mobilizat în perioada războiului. Am fost activ. Nu am mai putut termina liceul la Iași pentru că am fost luat cu drept în armată. Erau două feluri de oameni în armată: cei care aveau studii și facultăți terminate și cei care aveau studii însă nu le aveau terminate.Eu eram altilerist. A fi altilerist a fost un lucru foarte greu pentru că trebuia să cunoști foarte multă matematică. ’’
P.I.Cum era în timpul războiului?
A.A.,, Să ferească Dumnezeu și Maica Domnului să nu vă prindă timpul războiului. Era o nenorocire, în primul rând pentru poporul nostru care a fost un popor blestemat.  Când a pornit al doilea război mondial de la nemți, ei au ocupat Polonia. Iar după ce au ocupat Polonia, gândul lor era să-i doboare pe ruși și atunci trebuiau să treacă prin România. Să treacă prin țară era pentru nemți  un impediment și atunci românii au avut foarte mare noroc, datorită generalului Antonescu. Generalul Antonescu a fost un om foarte deștept și a înțeles că trebuie să se înțeleagă cu nemții pentru a nu exista o lupta intre ei si noi. Generalul Antonescu a încheiat o înțelegere cu nemții și i-a lăsat pe aceștia să treacă pașnic prin țara noastră. Însă nemții au pus o condiție și anume, o parte din armata română să se ducă la nemți  pentru a-i ajuta în luptă. Antonescu a acceptat, iar o parte din armata noastră a fost luată de nemți. Atunci operam și eu în armată. Când au venit nemții în țară la noi, au distrus linia de război, Polonia-România, până la Vadul lui Vodă și am trecut înspre ruși cu război. Am văzut și eu pentru prima dată cum mor oamenii. Am plecat de la prima lovitură de turn de la Fântâna Albă din Jud. Rădăuți, apoi am trecut pe la Vadul lui Vodă , la Odesa, iar apoi ne-am întors în refacere la Botoșani. După care am pornit iar în război cu unitatea refăcută. Ne-am dus la Cernăuți, apoi am trecut in Lemberg, după care în Câmpia Rusească , iar de acolo la Stalino , urmând apoi la Cotul Domnului. Retragerea de la Cotul Domnului a fost mai grea deoarece ne băteau rușii ș.a.m.d. Mi-a fost foarte greu mai ales că știam că trebuie să lupt alături de nemți, care la rândul lor erau și ei dușmanii noaștri.’’
P.I. Ce s-a întâmplat cu orașul Pașcani în perioada războiului?
A.A ,, În perioada războiului foarte mulți s-au retras de aici. De exemplu, familia mea a plecat în Alba Iulia. Retragerea evreilor din Pașcani s-a făcut în partea de sud a țării.’’
P.I.Ce s-a întâmplat cu Pașcani după ce a trecut linia frontului prin zonă?
,, Pașcaniul s-a refăcut foarte bine datorită atelierelor CFR. Acolo erau oameni foarte muncitori și din CFR s-a făcut și o uzină: Uzinile CFR. S-a dezvoltat încetul cu încetul. A început să facă clădiri , deoarece nu exista în Pașcani blocuri. Datorită Cimitirului evreiesc , se poate trage concluzia că orașul a fost unul evreiesc.