Nica Constantin

1.Numele intervievatului:Nica Constantin 
2.Numele intervievatorului:Rusu Madalina
3.Locul si data nasterii:Satul Soci,1.04.1927
4.Profesia:Asistent medical
5.Stare civila:Casatorit
6.Religia:Ortodox
7.Observatii generale:Interviul s-a efectuat in cadrul scolii,in cabinetul de istorie,intr-o ambienta plcuta,intervievatul fiind relaxat in fata camerei si folosind un limbaj specific Moldovei.
 
Rusu Madalina:O sa incepem cu prezentarea biografica, asa ca va rugam sa ne spuneti numele…
Nica Constantin:Numele meu este Nica Constantin.
R.M.:Data nasterii…
N.C.:Intai aprile 1927.
R.M.:Religia…
N.C.:Religia ortodoxa,desigur.
R.M.:Nationalitatea…
N.C.:Romana.
R.M.:Studii…
N.C.:Absolvent al liceului de…cum sa spun…Liceului Teoretic ,sectia umana.Am terminat liceu,am primit diploma de bacalaureat…
R.M.:Si apoi ati facut scoala sanitara?
N.C.:Am facut intai patru clase secundare la Roman la seminar,dupa aceea,am facut scoala sanitara,m-am dus in armata,am si acolo de povestit istorii,dupa aceea am venit si am reluat de la clasa a noua ,a urmat liceul,mi-am luat bacalaureatul,pentru ca primii…cum sa va spun eu…cand am absolvit scoala militara,asa era scoala,de agenti sanitari,scoala sanitara.Eu am facut inca un an de ce-a facut al treilea an ca sa fiu superior ,apoi au venit anumite legi si ca sa trecem la o clasa superioara,deci s-au infiintat scolile de asistenti medicali care erau facute dupa absolvirea liceului, sau dupa aceea s-a facut liceul sanitar si in cadrul liceului ieseai cu o diploma dar nu erau socotiti asistenti.Si etunci am facut ultimele patru clase,am luat bacalaureatul, si am devenit cu titlu de asistent,bine,am dat gradul,ca trebuia sa dam si noi gradul,am dat gradul si ultima incadrare a fost asistent medical sef,sectie de Medicina Interna,acolo am functionat ultima parte.Am mai fost la    SANEPID,sectia sanitara,circumscriptii,unde era nevoie,eu fiind cavaler si mai oleaca mai ager,mai activ,unde era nevoie,acolo ma trimetea.De exemplu ma lua…bine…nu e bine sa te lauzi singur,dar e realitatea.Eram cel mai specialist in injectii intradermo-reactii, se cheama,se faceau testarile la tuberculina.Bine…si aici este o disperitate si trebuie,adica,procedura ,actul medical in sine,ca daca ai bagat acul in grosimea pielii,in derm sau dipoderm,nu mai da rezultatul…proba.Si atunci trebuia facuta,ca daca astia nu se pricepeau,erau si cu scolile facute de patru cla…sase luni,scoli sanitare din armata,ca in armata am fost instructor sanitar si am scos si saizeci de sanitari din divizie.In sfarsit…sunt multe.Si atunci ma lua pe mine si ma duceam si le faceam testul ala.Am lucrat…ultima parte din ’57 ,6 decembrie,am lucrat numai in spital.
R.M.:Deci profesia dumneavoastra era…
N.C.:Asistent medical.
R.M.:Aveati simpatii politice sau activitate politica inainte de 1945?
N.C.:Inainte de 1945,nu.Nu am avut pentru ca …cum sa va spun eu…in ’39 venise,luase fiinta Partidul Legionar si nu mi-a placut niciodata dictatura,problemele astea care erau iesite din comun,nu mi-a placut.O vrut sa ma treaca,sa ma inscriu la legionari si bine… eram si copil.Nu,daca faceam parte,tot cum era organizatia,nu stiti ca nu aveti cum,de pionieri ei,atunci era organizatie de asta…parascolara se chema Strejeri.Asa era cand te intalneai…asa eram educati,scoliti in sistemul asta,mergeai pe strada si dadeai “Buna ziua!” mai ales dupa ce…dupa’39,cand Hitler o invadat Europa si spuneai  “Buna ziua!” si ridicai mana,asta este salutul legionarului si nu,nu mi-o placut totalitarismul asta,dupa cum nu am putut sa-I suport nici pe comunisti.Nici asta nu mi-a placut…dar nu-mi place nici acuma ,am inturnat inapoi…,poate este mai rau decat in…problemele comunismului sub unii cu Partid Comunist .Asta…presedintele,ca nu e presedinte,noi ii spunem guvernator ,ca nu e ales, si…pai asta este total impotiva poporului ,si atunci Ceausescu,fata de el, era un protector.Ceausecu,nu l-am suportat niciodata,dar facea lobby,facea politica externa neamestecandu-le cu problemele interne ale patriei.Dom’le,eu sunt conducator ,eu fac ordine in ograda mea ,pe cand asta se duce si se plange la…exact cum plateam tribut la turci…se plange la cancelar…niste incapabili.Asta e parerea mea si cred ca a multora,dar nu,nu am facut parte din organizatii politice inainte de ’44.
R.M.:Cand ati ajuns uin Pascani?
N.C.:V-am spus va cam venit la…in 10 decembrie 1951.Am fost numit la SANEPID ,la Inspectoratul Sanitar de Stat.
R.M.:Dar…ne puteti spune si satul in care ati locuit?
N.C.:Da,satul Soci,comuna Miroslovesti.
R.M.:Iar despre Pascani,ne puteti spune care erau principalele zone ale orasului,strazile?
N.C.:Pascaniul era un..a fost comuna,dupa aceea s-a facut clasa iar orasul era de la posta pana la Casa de cultura.Strada mare era…nici nu stiu,ca se chema Stefan cel Mare pe vremea aceea,pe urma s-a chemat Stefan cel Mare.Era pavata cu macadane,cu piatra de asta patrata si trotuarele erau inguste si pavate cu niste pavele din ciment care inca s-au mai pastrat si acuma ,cu doua ziduri crucis intre ele.Asta era orasul…incolo,cu copacei,cu case vechi evreiesti…dupa aceea,in’44,a fost distrus in totalitate.Au scapat cateva..biserica,castelul lui Bratianu si cea mai fost de jos..clubul,cateva case,nonhouse-ul,tot o cladire veche ramasa langa Depou si unele cladiri care nu stiu daca au ramas sau au refacut ei de la atelier.Incolo orasul era…
R.M.:Nonhouse-ul de cine era construit?
N.C.:Nonhouse-ul este construit de nemti.Au fost aici cateva familii,dupa care s-au retras si erau facute locuinte cum erau facute acum,in ultima parte a regimului comunist …cum se cheama..constructii de astea sau apartamente familiar,niste garsoniere.Ei,si cum ei au plecat,E-au luat sub administrare Depoul,si eu fost populate cu salariati,cu muncitori care lucrau in cadrul Depoului CFR.Uite,e cha\iar aproape acolo,de barierele pe unde sa treci.
R.M.:Comunitatile entice si religioase,cam cum erau?
N.C.:Comunitatile entice erau romani si evrei,foarte multi evrei.Tiganii erau mai putini.Dar evreii,pentru ei era ponderea,in orasul nostrum am avut foarte multi…in oras,toata  strada mare si cum se spunea atunci [neclar]…blocurile erau toate numai de evrei .Ca aicea unde e posta,langa posta ,langa farmacie unde era primaria orasului..atata era.De exemplu,eu cand mi-am cumparat sa locuiesc in Pascani in Vatra,actl de vanzare este…deci acum Vatra,care este un cartier al orasului era satul Vatra…spune pe actul…”teren situat in vatra satului Vatra”.Deci asat era,iar Blagesti,Lunca,Gastesti nu erau,Gastestiul apartinea de comuna Miroslovesti.Pe urma s-a reorganizat,s-a dezvoltat,s-a facut plasa,pe urma la plasa a venit dupa razboi,s-a facut raion,s-au dezvoltat toate localitatile astea,suburbia.Cand am venit eu in Pascani era o populatie de 2000 de oameni,apoi s-a ajuns pana la 7500 de locuitori.La inceput era foarte mic.Am lucrat la o circumscriptie sanitara,era sectorul sanitar impartit in 2 circumscriptii si eu aveam sectorul  Vatra,Targu,Sodomeni,Bosteni,Gastesti.La inceput era foarte mic si evreii erau multi pentru ca faceau comert.
R.M.:Cu ce fel de marfa faceau comert?
N.C.:Evreii ,toate bunurile incepand cu manufacturi,rechizite,librarii era proprietar un evreu, era libraria lui .
R.M.:Dar stiti cate familii de evrei arau,un numar?
N.C.:a…erau Moscovici era farmacist,era farmacie chiar unde este farmacia acum,langa posta.Evreii erau …ei,nu mai tin minte,era Cojocaru,erau Fiser,Marcu au fost pe urma un evreu care s-a mutat in Soci si a facut pravalie acolo,il chema Fiterstein si avea o fata pe care o chema Georgeta si era cologa cu noi.Cum sunt ei fricosi,inainte de a veni la scoala a facut o pravalie si noi eram copii de la tara si treceam exact pe la dansii la poarta,o luam pe fata,nedadea cate o bomboana si cand veneam inapoi o lasam pe fata acolo si pe urma era alt evreu acolo la noi ,avea o pravalie si pe urma a avut o casa pe colt la intersectia din fata spitalului,ca mai tarziu a fost notariat,dupa aceea s-a facut sectie de boli de animale.
M.R.:Despre germani ne puteti spune ceva?
N.C.:Germanii,nuam ce sa va spun.Cand am venit nu mai erau,erau plecati,odata cu razboiul nu s-au mai intors in Pascani.
R.M.:Au plecat in perioada razboiului?
N.C.:Inainte de perioada razboiului cand si-au facut ei blocul acela locuinta,dupa aceea ai au plecat dupa razboi si nu au mai venit inapoi.Aceia care s-au instalat in Ardeal au fost deportati.
R.M.:Dar cei care au venit  aici au venit doar ca sa munceasca?
N.C.:Cei care au venit lucrau in cadrul atelierelor C.F.R. ca atelierele sunt infiintate de la 1863,parca.Si ei care erau mari specialisti n-as putea sa va spun cu ce se ocupau,ei au venit si lucrau in atelierele C.F.R.
R.M.:Dar existau sinagogi,sau scoli?
Da,aveau ,scoala nu aveau in limba evreiasca,dau aveau sinagoga aici unde este blocul C5,de la spitalul C.F.R. mergand pe straduta ude sunt locuintele tip C.F.R.,la un moment dat sunt blocuri incepand de unde a fost casa doctorului,cam dupa biblioteca oraseneasca a fost sinagoga,o cladire mare,erau foarte multi evrei ,cel putin 1000,Falticeni,Pascani,Dorohoi,Botosani,Roman erau pline de evrei,toate pravaliile de pe Stefan  cel Mare erau de evrei,resturante.Pondera comerciala o faceau evreii.
R.M.:Stiti cumva daca casele erau dotate cu lumina si apa curenta?
N.C.:Era un sistem de aductie da apa,era foarte putin.Erau… iluminatul se facea de catre nu stiu cum se chema..instalatiile electice ale …orasul se alimenta de la atelierele C.F.R.,ei aveau curent electic si de acolo alimentau orasul,dar o dadea numai  seara pana la 10 sau 11 si dimineata incepand de la ora 5.Eu lucram in spital si trebuia sa facem tratamentul la bolnavi la ora 12 , era foarte putin personal si mergeam cu cate un bolnav cu lampa si faceam injectie,nu era lumina,era promiscuitate,saracie.Am gasit de exemplu cand am venit in spital la sectia de boli contagioase,erau niste reserve,camarute mici,iar holul era de caramida pusa  pe nisip,cum se pun acuma pavelele,era  caramida simpla nici nu o spala.Erau… toti bolnavii purtau o camasa de vinil cu guler mititel si erau si pentru barbati si pentru femei, eu am facut comanda de am adus in spital pijamale,papuci si halate de moton,asta e,era saracut Pascaniul,dar era din punct de vedere al nivelului de trai foarte bun.De exemplu,eu la tara am namcat mult mai natural decat in urmatorii ani,pe masura ce dupa razboi s-a dezvoltat si agricultura si toate sectoarele.De exemplu beam apa d n fantana.Si acum bei apa de la conducta in care se pune clor.Din punct de vedre al nivelului de trai era natural si era destul de dezvoltat.Anii de gratie,de crestere a nivelului de trai au fost 1938,inainte de a incepe concentrarile si pregatirile pentru cel de-el doilea razboi mondial ,era  mosul meu care v-am sous ca ara salriat,era profesor de muzica bisericeasca la Bacau,a venit in sat si avea salar de 1700 de lei,cum erau banii atunci si casa va dau un echivalent de nivel de trai la tara,fiecare gospodar avea oaie,porc,cal si boi pentru muncile campului , de exemplu o vaca era intre 700 si 1000 de lei si el avea salarul de 1700 pe urma a facu 2300 si era un salar extraordinar,de exemplu un profesor ,care a fost invatator si director si avea la 3000 de lei .Pai era 20 de lei o gaina,comparam cu o rosie.Pai era sector agricol sic and am venit eu in Pascani aveau locuri de parcele agriciole peste care se faceau  casele ceferistior,dar in afara orasului era stuf.
R.M.:Dar hoteluri existau?
N.C.:Era un hotel foarte mic in fata garii eu l-am apucat in dupa 1945 cand ma duceam la iasi, mergem la scoala si daca plecam din iasi si ne dadea a drumul acasa venem seara si de aici trebuia sa plec pana la Soci 10 km pe jos si mi-era frig ca eram mititel si atunci plateam o noapte si dormeam la hotel,era hotel chiar pe unde este acum  o farmacie, langa un aprozar.Era un hotel mic,de cateva camere.
R.M.:Existau masini sau erau trasuri?
N.C.:Nu..Trasuri…masini nu erau,la noi in zona aici vena masina de la Falticeni si in zona avea numai Mihai Sturza ,boierul care are castelul asat sipe cel  de la Cozmesti.Era la Soci,sa va fac o paranteza,eram copii si toamna aera cald,nu era pietruie strazile,era noroi cand se usca si se facea un strat de colb cuum e cenusa si boierul toate imprejurimile erau mosiile lui ca a avut 5000 de hectare de pamant,paduri si nnoi copiii taranoii,cand faceam lipie de paful acela ,din pamant si ne jucam si cand trecea oameni  dadeam in dansii,era frumos,asa era atunci.Eram odata pe strada si cand a venit masina noi nu stiam ,noi am inceput sa aruncam cu praf si a oprit boierul si ii spuneam “Saru’mana,cucoane!”,ca era boier si el a venit ,a oprit masina si a deschsi si ne a dat o punga de bomboane si ne-a spus “Nu va jucati in strada ca vine masina sau poate sa va calce sau trece cineva ,dar noi ne jucam,eram copii de tara.Nu existau masini.Atata masina am vazut,pe Sturza.
R.M.:In pascani era piata?
N.C.:Da.Era  piata…doua piete erau,era piata din …intai a fost o singura piata aici in oras,ca devale era tot un fel de cartier, cartierul gara,nu erau.Orasul era atat:de la scari,pana aici,in …unde sunt casele astea ale ceferistilor,unde vine spre Sadoveanu,aleea si aici au fost ultimle..s-a facut al doilea rand de case.Incolo atat era orasul .Ce sa va mai spun… Stefan cel Mare: de la posta pana la Casa de Cultura aici roata imprejur  pana la scari.
R.M.:Aveau un loc unde stateau birjarii?
N.C.:Da,erau astia din Fantanele ca erau oameni tarani,doar nu erau oraseni,erau agricultori si el se ocupa cu trasura adica facea cum ar fi sa faca o calausie.De exemplu pai erau depozite de care le avea de…orasul avea material si de constructive,pai aveam depozite de cereal in care evreii faceau comert cu…faceau export.De exemplu prin anii ’37-’38-’39 a fost o perioada cand s-a facut extraordinar de mult comert cu pieile de miei…miel de la oaie.Aveam niste rude la mine in sat la Soci,ii spuneam bunicul,si cu doi baieti mergeau cu sacul cu bani,cu sacul si adunau piei de miel.Ca la tara aveam oi si auzea ca zbiara…pai astia au oi…si se ducea acolo si “Cat vrei pe el?”- “O mie,doua mii.”-“Na, poftim mielul imi dai,il tai.”Maine sau poimaine,stiam cand e pielea buna pentru caciula,pentru guler era…se faceau haine de dama din piei de miel,era un lux,lux era.Si intr-adevar cum sunt acuma caciulile de Botosani nu foarte frumoasa cu veriga aici cu…cum se cheama…cu stresina,am si eu.Se faceau calausii,erau tot dinastia din suburbii care faceau,aduceau lemne,fratii mei care erau mai mari erau depoziteca trebiuia sa incalzeasca cu lemne si aduceam de la Soci la Boureni de aici de deasupra Sodomeniului din padure  se taia si se cara de la Pascani,sigur ca da.Erau…astea erau mijloacele de transport ca nu era…ce se face ape calea ferata.
 
 
18.08.2012-a doua parte
N.C.:In ’75 eu aveam 48 de ani.Da…va arat ca am aici documentul si…citit romanele astea toate ca mai citeam si carti cu caracter religios…aveam rude care erau preoit ,cum am spus ,unchiul meu era profesor de muzica bisericeasca ,canta la biserica si ma lua de mititel si ma ducea la biserica sau ma duceam cu mama ,mititel atata de manuta mergeam la biserica.Am avut biblioteca mea personala,a noastra,mi-am format ,aveam multe carti ca eram copii si ne trebuiau si atnci am format biblioteca mea.
R.M.:Cand ati avut prima data de-a face cu antisemitismul?  
N.C.:Antisemitismul…adica cum sa va soun…nu am avut nici o relatie,decat in 1941-2-3 cat eram la Roman.Atunci era dclansata prigoana asta impotriva evreilor si ii puneau la muncile astea sociale…cum sa va spun eu…in cadrul orasului,ca eram la Roman,si faptul ca erau pedepsiti la anumite munci care erau fortat,o parte chiar din tineretul nostrum,ca era tineret legionar foarte entuziasmat si mergand odata pe strada un coleg de-al meu de clasa s-a dus la un evreu care curata trotuarul si i-a dat o palma si asa m-a dezgustat incat n-am putut sa support,desi pe evrai i-am acceptat cu toata forma lor organizatorica ca faceau comert ,ca persoana apropiata ca s-o faci nu mi-a placut pentru ca nu erau sinceri,toate le faceau numai din interes.Si dupa aceea numai…chiar in sectorul medical am avut doctor Senilovici cu care am facut teza de doctorat si primea pacientul ,bine ca lua si bani,ceea ce v-am spus ca iar nu mi-a placut,dar dupa ce te-a vazut,ti-a luat banii, ai facut tratamentul ,ai venit la control,nu dadeai nimic nu se mai uita la tine si nu,nu mi-a placut cum nu mai-au placut nici tiganii si tigani am avut colegi buni de scoala dar nici atunci si nici acum.N-as putea spune ca fac o campanie anti-semitism sau anti…impotriva tiganilor,nu-s rromi,sunt tigani,ca roman sun eu,el este tigan,tigan moare.Nu i-am acceptat niciodata desi la mine in timpul copilariei am avut foarte putine familii de tigani la Soci,foarte gospodari si cu caracter.Dar probabil ca erau putini,erau cate 5-6-7 familii te duceai,lucrau,ei lucrau la tamplarie,in cizmarie,foarte corecti.Dar asa luand-o in general de exemplu cum sunt tiganii in Motca sau Ciohorani,acolo daca te duceai,ieseai inapoi cu pielea goala, te dezbracau …rai,furatori… prostii… nu,nu, este o tagma pe care nu am putut sa o accept si bineinteles vedeti si dumneavoastra reactiile chiar pe plan european.Ne fac de ras tara si poporul,n-am sa fiu niciodata de accord cu ei.Chiar daca e democratic,dar nu-I accept.
R.M.:In cazul in care ati fost deportat si ati depus munca silita,cum a fost ?
N.C.:Nu,nu am fost deportat,am plecat in refugiu cum am spus sub tutela…cercului militar de la Falticeni cum era Baia,ne-a dus in refugiu in Oltenia,acolo ne-a cazat la populatie.Ne distribuia cate 2-3,de exemplu,am mai spus si ieri,prima data cand am ajuns la Marastii de Jos erau patru elevi ne-au dat la un invatator .Invatatorul avea doua fete,cam de seama noastra,noi eram murdari si plini de paduchi …vai de capul nostru,o familie foarte omenoasa ,foarte primitori.Ne-a primit…avea casa de locuit,avea o anexa in care avea o camera cu bucatarie,cu sala …ei…ne-a bagat acolo,ne-a dezbracat la pielea goala in costumul lui Adam ne-a da haine,ne-a incropit haine de-ale lor,de la vecini si ne-a imbracat pe toti patru si toata imbracamintea noastra,toate hainele le-a luat si le-a bagat la deparazitat,adica lenjeria de corp ce aveam noi au spalat tot,iar restul de haine au luat si le-au calcat foarte…doamna invatatoare…n-am sa uit niciodata.Dupa aceea am stat numai o saptamana,era placut ca erau fetele,mergem cu ele la treaba,pe urma ne-a dus la Marastii de Sus ,in alta comuna.Acolo am nimerit la o alta familie,ca era si fratele eu dupa care a plecat pe front ,tanara care ne-a culcat in podul grajdului- “Aoleu!Ce facem noi aici,ne imbolnavim.” Api m-am dus la commandant si am spus “Dom’le,numai stau acolo…dormim in podul grajdului,in panuseca porcii.”Si mi-a gasit o casa,5 copii,foarte bine am stat eu si cu un coleg care dupa aceea s-a facut colone, seful Biroului Populatie a Regiunii Iasi si de acolo nea…cat puteai sa stai la un om sa mananci …si ne-a trimis la Regimental 16 Infanterie in Falticeni care erau si ei refugiati in Oltenia,ne dadeau o mancare foarte proasta,foarte proasta,cred ca am fi venit toti niste schizofrenici…niste cum sa va spun…debili fizic si de acolo prin ce mijloace a ajuns comandantul nostru la Regimentul 19 Caracal.Si ne-a dus acolo la regiment e…aici e viata de domnisori…faceam treaba in cazarma, dar nu,bineinteles ca nu ne punea la munci grele-la bucatarie,la sortat produsele,legumele,fructele,pentru ca aveau depozite pentru regiment ,mancarea era foarte buna ca nu o puteam manca,si cum sunt copii.poate ca eram cat dumneavoastra sau mai mic ca nu stiu cati ani aveti,dar cand ne-a dus prima data la masa civilizat,cu castron,cu lingura,ne servea…aveam cate un militar de-al nostru  care era de service se venea si ne aducea supa,borsurile…ce faceau ei acolo in oval si de acolo cu polonicul..foarte frumos era ,bun gospodar si felul doi la fel.Cand mi-a dat felul doi era fasole cu carne,avea bucatele de carne asa mici si curiozitate “Bai,hai sa vedem noi aici,am dat..am numarat 14 bucatele de carne erau in gameluta mea ,deci nu le puteai manca.Am stat acolo la regiment pana la…catre sfarsitul lui septembrie,dupa 23 august a venit armistitiul si in septembrie ne-a trimis inapoi la domiciliu,la locul nostrum de resedinta si am venit acasa si bineinteles,acolo am gasit alte…
R.M.:Ce s-a intamplat cu evreii din Pascani in timpul razboiului?
N.C.:Evreii din Pascani,o parte dintr-insii ,foarte putini,au fost deportati dar primarul,ca era plasa Pascani,rimarul orasului,bineinteles impreuna cu celelalte institutii,era politia,si i-a ocrotit pe foarte multi.Iar mosul asta al meu de care va spun eu,in timpul lui ’41,l-a chemat la Falticeni si l-a trimis cu o garda sa insoteasca un tren de evrei care se ducea la Iasi sa-i deporteze sau nu stiu unde sa va spun,si cand ajuns in Pascani,mosul era foartebine  cunoscut in oras ,avea rude aici v-am spus profesori,preoti si il cunostea…el era un om instarit ,era bogat,isi prmitea orice lux,venea cu trasura la Pascani,se ducea la restaurant,manca,bea,se imbata,canta...ma rog…ce era,il lua politia de atunci si il urca in sareta si il trimitea…unde…la cumnatul lui care era preotul Pantelimon si atunci niste evrei din vagon l-au descoperit ca ar fi domnul Nica si atunci a venit unul la geam si i-a spus “Domnu’,fa in asa fel incat sa ne dai drumul.” Si cand s-a facut o…cum sa va spun eu…o manevra adica se lua un vagon de le un tren si se punea la altul,asta inseamna manevra,vagonul cu evrei l-a trimis in Vatra ca era acolo cum sa va spun eu…era mai mult de marfuri statia vatra si atunci au spart vagonul si au fugit si au scapat.O parte  care au apucat a fi dusi inainte au fost dusi,dar lotul care trebuia sa-l insoteasca…bineinteles ca s-a facut mare zarva si cercetari,cum de-au evadat din vagon,cine le-a dat drumul,dar nu s-a mai descoperit.
R.M.:Dupa refugiu,unde si cum v-ati reluat viata?
N.C.:Dupa refugiu ne-am intors inapoi din Oltenia,ne-a pus pe liber,am venit acasa,acasa am gasit o parte din locuinta distusa ca a fost linia frontului la noi la cazemate,au fost refugiatii ca [neclar] dar tot satul,toata populatia a fost refugiata si m-am dus inapoi la scoala.A inceput scoala mai tarziu,la intai octombrie,cum incep atunci si acum institutiile estea de invatamant superior si scolile special care incepeau la intai octombrie,dar datorita razboiului,refugiului si liceele,scolile astea de invatamant liceal au inceput la intai octombrie si m-am dus in continuare,am facut clasa a patra si am terminat in ’45 in iunie si in ’45 in octombrie am plecat la scoala sanitara din Iasi perioada ’45-’47.
R.M.:Aveati prieteni care au plecat in Israel sau in Vest?
N.C.:Cum sa va spun…v-am mai spus si ieri ca am avut doua familii de evrei care aveau pravalie.Una dintre ele,Fiterstein, avea o fata Georgeta,cum am spus si ieri,care era chiar in clasa cu mine sic a mine…am fost cel mai [neclar] in anul aceala am avut 42 de elevi in clasa intaia am pornit dintr-un sat,42 de elevi,am fost cel mai numerous an scolar incepand cu clasa intai.Si Georgeta era…dar dup ace am terminat patru clase ei au plecat.Unde…ca prieten sau sa spun colaborator am avut pe doctoral Grimescu Sergiu si ea era Grimescu Mia,aveau o fata Odeta,colega cu primul copil,cu prima fata a mea,colega de scoala primara si mi se pare ca…in ’61,’62 a inceput fata scoala…au plecat in Israel,evrei,si dupa aceea au plecat si socrul doctorului Schnark,dupa aceea am avut doctori cu care am lucrat,doctoral Con,asa ii spunea Puiu…nume din asta romanesc sinonom,dar el il chema Con,era evreu.A plecat si asta,dar prin anii ’84,deci am facut cu el service si la spitalul nou,el a fost initial medic la atelierele C.F.R. dupa care a facut specialitatea de medicina interna,a venit si a lucrat in sectia de Boli Interne a spitalului si de aici a plecat in Israel.Bine,si ceilalti din Pascani,dar nu eram prieteni,de exemplu eram foarte bine cunoscut cu frmacistum Moscovici,cu farmacista [neclar],cu farmacista Goldenberg,el era stomatolog care si ei au plecat in Israel.Dar erau cunostinte,oameni cu care aveam problemele de serviciu,nu ca prieteni de familie…
R.M.:Dar alti colegi care au plecat in Vest ati avut?
N.C.:M-am intalnit cu un coleg care,el mi-a povestit,nu pot sa spun,dupa cativa ani,dupa vreo zece ani de la terminarea scolii,m-am intalnit cu dansul in Iasi si l-am intrebat “Bai,tu ce faci,unde esti?Eu,bai,zic,sunt la Pascani,tu?”-“Pai sunt pensionat.”-“Cum bai,pensionat?”-“Pai,zice,am fost recrutat ca spion si am fost doi ani de zile spion n-am sa spun unde dupa cere,daca am reusit si m-am reintors inapoi in tara,mi-a dat o pensie maxima..” ca era cum sa va spun eu…pensile asa graduale,era o limita si care aveau pensile cele mai mari aveau la valoarea de 2500 de le care erau foarte multe,era salarul unui sef de institutie pe trei luni,de exemplu directorul spitalului meu avea 840,asta avea 2500 pensie si cu drept de munca,avea drept de munca.”…unde am fost,ce am facut nu pot sa spun,dar vreau sa spun ca sunt pensionat, am fost in reteaua spionaj,m-am intors inapoi…” si era la Targu Neamt.