Teodor Ancuţa

Intervievat: Teodor Ancuta
Intervievator: Spanu Anca, Mercas Hariclea
Profesia: profesor de Geografie( pensionar)
Data nasterii: 1944
Starea civila: casatorit
Date privind interviul: interviul s-a desfasurat in cabinetul de istorie; apar zgomote de fond: se aude soneria, mai multe persoane intra si ies din cabinet, se aud si alte voci pe fundal.


          [neclar]1944,la Timisoara judetul Timis, aaa curios eram dintr-o familie getbeget moldoveneasca dar din cauza situatiei politice din acea perioada, mm  locuitorii din zona orasului Pascani ...aaah au plecat in zona Banatului , zona de refugiu , majoritatea in apropiere de Drobeta –Turnu Severin , Orsova .Eu am ajuns la Timisoara pentru ca in acea conjunctura tatal meu aaaa facea scoala medie de tractiune pentru mecanici  locomotiva din Timisoara.A urmat o perioada de 5-6 ani in care ne-am plimbat prin diferite orase din tara , cand in zona Baraganului,la Faurei.
        Mercas Hariclea: A fost deportata familia?
           A. : Nu, situatia o impunea atunci.Cand la Bacau,cand la Falticeni, ultima data la Falticeni am facut si clasa intaia aaa de ce? Pentru ca tatal meu era in acel moment directorul unei statiuni S.M.A , statiuni pentru mecanizarea agriculturii sau cam asa se numea S.M.T ,asa, la Spataresti langa Falticeni asa... .Tot in preajma Falticenilor erau mari statiuni de cercetari pomicole aa Radaseni, va spune numele pe acolo  unde erau foarte multe mere de calitate, unde o ruda apropiata a noastra era sefa statiunii pomicole de la Radaseni , motiv  pentru care o parte din familia mea s-a aciuat in preajma  Falticenilor.Incepand cu clasa a doua am venit pe meleagurile Pascanene.Deci in clasa a doua fara intrerupere doar determinata de studii am stat la Pascani .O sa ma intrebati cum arata orasul nostru,orasul Pascani.Ati pus acolo pe titlu.
      M. H:Dar ce va mai aduceti aminte ?
        A   : Pascaniul era  intre sat si oras adica pe numar total de locuitori circa 5.000 de locuitori aaa putea fi si o asezare rurala ceva mai mare. De altfel ca orice comunitate umana Pascani isi are radacinile intr-o asezare rurala care a evoluat asa pe vechiul amplasament al unei aaa domeniu boieresc asa cum am citit in radacinile orasului Pascani.  In ceea ce priveste structura orasului Pascani,era aceeasi ca si acum, vechea piatra de temelie ,Vatra Pascanilor,zona din deal asa care nu seamana cu zona din deal de astazi si cea din Fantanele care imi era foarte putin cunoscuta ,n-aveam deplasari in zona  respectiva ,asa era structurat Pascaniul pe trei nuclee urbane.
       M.H  :Ele erau legate intre ele sau erau separate?
        A :  Nu erau separate,erau legata dar in functie de treburile pe care le aveau locuitorii. Ele au evoluat ca puncte distincte ,dar nu duceau la niste sa zicem niste sa zicem  nuclee individuale.Mai bine cunosc zona din Vatra Pascani.
  S.A: Va mai aduceti aminte din constructiile zonei centrale daca erau altfel ?
         A:   Da, dar inainte de asta de a va spune de zona centrala vreau sa va spun de Vatra , pentru ca acolo am copilarit,intr-o familie foarte numeroasa,aaa mama mea avand 11 frati surori  aaa din cei 11 frati,surori ale mamei s-au ridicat personalitati de vaza  ale orasului printre care si fostul academician  Constantin Ciopraga  care era frate cu mama ,sau o alta persoana foarte apreciata , Aurel Ciopaga, care a fost multa vreme...aa la ... sa  zicem la sectia de criminalistica a universitatii de stiinte juridice din  Iasi  deci a predat cursuri  de criminalistica si drept penal la universitate din Iasi,   aaa o sora mai mare de-a mamei  era invatatoare la clasele ,mi-a fost si mie invatatoare la 1-4 deci  am avut aproape in permanenta cineva din familie care m-a invatat si la 1-4 si la 5-8 si la liceu...aaa  daca la 1-4 mi-a fost  invatatoare doamna Tudorache asa o chema prin casatoria pe care o avea  aa la 5-8 au fost doua  rude apropiate din partea tatalui ,care erau profesori de geografie , asa deci geografia este o traditie pentru familia mea,traditie care se va stinge odata cu mine[neclar]  asa. 
  M.H: Daca tot vorbeam de familie am intalnit la un moment dat in documente sa spunem prin ’47 tot un domn Ciopraga, era ruda cu dumneavoastra ?                                                      
     A: E posbil dar familii Ciopraga era foarte numeroasa in Vatra si aflate in diferite grade de rudenie intre ele  asa deci nu toti care se chemau Ciopraga erau si rude apropiate ,exista si astazi inca , dar exista un anumit plan de  distanta intre familiile respective  aaaa.Si ceilalti frati surori au reusit intr-o masura mai mare sau mai mica sa se integreze  in piata muncii,dar important pentru mine a fost ca am gasit aaa tot ce isi doreste un copil la varsta respectiva ,adica in primul rand locurile  de joaca .Locurile de joaca nu erau deloc asemanatoare cu cele ale copiilor de astazi.O sa va spun fara sa mint ca locurile de joaca erau transeele care existau pe vechiul amplasament, mai bine zis pe actualul amplasament al cartierului pe care il numiti astazi Dallas,deci pe aerodroom. Deci pe aerodroom erau transee care comunicau mai departe cu liniile fortificate din zona padurii Sodomeni si Motca  unde stiti ca exista peste tot multe lacasuri individuale si santuri  de aparare plus cazematele care sunt pe linia de la  Cozmesti,asa deci copilaria mea era legata intr-un fel  de urmarile razboiului .Cine participa la jocurile respective?,toti din mahala ,din mahalaua din Vatra Pascaniului, verisorii,verisoarele aaa. 
     S.A:Cei care participau erau si evrei?
         A:    Nu erau in zona Vatra, va spun si despre zona din deal imediat.
    Deci acolo ne duceam  sa zicem traiul pentru ca eram plecati toata ziua  de dimineata pana inspre seara ,ma rog facand tot felul de mici nasdravanii pe care ma rog cu toti jucam tot felul de jocuri mai mult sau mai putin ma rog distractive .Aaa din perioada copilariei ca locuri asa de ... mare frecventa pentru mine era un loc mai catre capatul vetrei in prisaca deci locul acela in care erau coloniile acelea de albine  si paraul din Sodomeni ,zona de coasta ,de cuesta cum se zice la geografie ,de pe care culegeam flori sau incercam sa prindem niste  mici pestisori cu mana .
    Aaa referitor la zona din deal pentru ca mi-ati pus o intrebare mai devreme .Zona din deal am cunoscut-o aa prin domiciliul pe care l-am avut ,eu stateam in Vatra numai de dorul relatiilor pe care le aveam cu  membrii familiei si cu prieteni din jur dar domiciliul era defapt in zona din deal , unde am avut sa zic mai multe resedinte ,aaa determinate de un statut.... provizoriu care il aveam in acel moment .Printre locurile de resedinte  pot spune si acesta care este in apropiere ,unul din pavilioanele C.F.R  in apropiere de colegiul Sadoveanu Pascani.                   .
        H:Cand a fost  construite pavilioanele ?
          A:  :Pavilioanele acestea nu va  pot spune exact cand s-au construit dar sunt cele mai vechi blocuri care exista in Pacani ,defapt Pascaniul insemna  numai in jurul blocurilor acestea ,deci care sunt blocurile C.F.R si pavilioanele C.F.R si nimic altceva .Asa le-am gasit ,pavilioanele C.F.R cu blocurile respective care sunt zona unde sta domnul Boveanu , acele din vechiul asa ....
   Vechea ulita sau strada a orasului era cam unde este libraria  care s-a desfiinta in cartierul Bastilia,daca stiti ,langa Lotto,este un bloc numit Bastilia pentru ca  aduce aminte de Revolutia Franceza si o librarie mai veche care acum nu mai exista,evident ,este spatiu de inchiriat si acolo era zona centrala a orasului .
     S.A:Va mai amintiti numele strazii ? 
           A:Nu mai stiu parca-i spunea Stefan cel mare,parca-i spunea  Cuza,nu mai stiu .
     Parea centrala a orasului,deci la strada erau numai case evreiesti .Casele evreilor aveau sa zicem o usa din lemn  aa flancate de doua ferestre cu...cum se spune,obloane din lemn ,care se inchideau o data cu venirea  serii asa .Deci toata zona centrala era considerata o zona evreiasca si totodata principalele spatii comerciale ale urbei ,ale localitatii .Comertul era detinut aproape 100 % de evrei.Pot spune ca desfasurau un comert  civilizat , ba mai mult se obisnuia sa se mai acorde si diferite  marfuri pe credit ,printr-un  caiet  pe care fiecare solicita o anumita marfa si pe care o platea cu ocazia  primirii salariul .
     S.A:Va aduceti aminte cam in ce domeniu,nu stiu daca erau brutarii sau ..?                        
          A :Nu majoritatea din ei erau deci comercianti ,erau intre altii si croitori....putini dar foarte priceputi .
       H:Va  mai aduceti aminte  nume?
        A  :Pot sa va spun cateva nume , de exemplu ... colegul meu de banca era un evreu ,era Mircea Curelaru , care actualmente este in Israel de prin anii ’60,asa am inteles ca a ramas tot comerciant asa .
      H:Si a plecat din cauza 
       A : Nu,evreii  a fost o politica  din statul nostru ,de sa zicem asa ,de ... repatriere a evreilor aaa prin anii ’60 parca ,prin anii ’60 pentru fiecare familie statul a primit o suma de bani,dupa cate stiu eu  asa iar cei  care au urmat studii au platit  si mai mult pentru ca  Romania a contribuit cu suma respectiva pentru sustinerea studiilor persoanelor respective .Au mai scapat sa zicem asa din aceasta odisee cateva persoane care au mai  sezut in zona Pascanilor inca      pana cand a disparut intreaga comunitate evreiasaca .Dovada prezentei lor este cimitirul din Fantanele, asa ,cimitirul evreiesc. Familii mai cunoscute,chiar lamga mine  era o casa  care a fost demolata vis-a-vis de  biblioteca  oraseneasca municipala cum ii spune .Familia respectiva era a doctorului Snach.... care la randul ei  avea un baiat doctor numit Prinescu care era detinatorul sediului in care se afla biblioteca ,deci biblioteca era o resedinta evreiasca                                                             
Atat a fost extinsa cam s-a mai facut un adaos in anii urmatori 
S.A:Cum va intelegeati cu ei?
      A: Era o intelegere perfecta in fiecare clasa erau elevi de etnie evreiasca si pot sa spun ca erau si printre cei mai valorosi sub aspect mental ,aaa una dintre colegele mele de banca o chema                                             
     Ketner Reli a facut institutul de geologie din Ploiesti dupa care  a plecat in Israel .Eram prieten cu foarte multi evrei aa de altfel cand plecam la scoala  treceam pe la casa  respectivului  nu tin minte prea multe insa eram bine primit si eu cand veneam dimineata dar si cand il vizitam .Stiu ca la tocul usii  faceau o rugaciune ,nu stiu exact cum era ,  nu va pot descrie exact cum era                        
  Faceau un fel de miscare catre usa respectiva.Comunitatea evreiasca  beneficia de o sinagoga , sinagoga orasului era unde se afla acum Market 55 ,ea a fost demolata mai tarziu dupa  plecarea  evreilor si cauzele nu le stim ,hmm ce va pot spune altceva despre evrei ?
      S.A:Aveau o situatie financiara  mai buna? 
          A :Eru ceva mai discuplinati decat ai nostri ,erau mai seriosi decat locuitorii orasului ,deci nu erau multi.
        H:Ne puteti spune ceva despre zona din vale?
           :Zona din vale ,zona din vale  am cunoscut-o cu ocazia studiilor liceale ,deci pana atunci nu aveam nicio treaba,absolut niciuna.
      S.A:  unde,langa sectia de panificatie  care era pangram ,se numea ,astazi este o scoala speciala ,cand mergi catre Lunca .Cum s-a numit , i s-a schimbat de mai multe ori numele ,l-am cunoscut sub numele de Liceul teortic Pascani ulterior a devenit Liceul Costantin Boca, o sa ma intrebati de unde aceasta denumire ,Constantin Boca era tot din zona Vatra si erau trei frati care au participat la Razboiul civil din Spania si ca urmare a contributiei pe care au avut-o ,ma rog in perioada socialista ,numele liceului provenea de la acesti doi frati care au murit pe campurile de lupta din Spania.
     Cum am cunoscut zona din vale?,nu cum o cunoscteti astazi o esplanada cat de cat confortabila si estetica ,cu marmura si cu,chiar daca sunt si zone nefunctionale ,o zona plina de gropi si de mal adica in perioada ploioasa era gresa ajungi la liceu fara sa ai galosi.
       S.A:Erau locuinte?
       A:Erau locuinte dispuse de o parte si de alta a strazii ,locuinte cum sunt in zonele prerurale ,case obisnuite da nu acoperite cu paie cum mai erau in zona Vatra  ci cu tabla sau cu altceva,tigla ,dranita,asa deci cam asa .Prin esplanada trecea un paraias aa care trecea catre mai departe spre fosta militie a orasului care era cam pe mijlocul esplanadei ,dar nu coincide cu actuala militie. Si casele  nu erau cu nimic speciale 
A.T.  :Sediul care a fost demolat, adica vechiul sediu al Sfatului Popular al raionului Pascani, caci raion era, din regiunea Iasi…aaa oficialitatile din administratie nu aveau niste…aaa sa zicem , niste mijloace de transport comparabile cu cele de astazi ,masini de lux sau nu stiu ce, sistemul de transport era cu sareta.Sareta era un fel de trasura trasa de 2 cai, bineinteles, iar mai tarziu au inceput sa apara cateva mijloace auto aaa de provenienta sovietica,aaa un tip de autoturism numit [neclar]aaa apoi o ... masina numita Moskvici , de altfel o astfel de masina a avut si primul… conducator sau proprietar, nu stiu cum sa-i zic, din Pascani , care a fost domnul…Judele , care era coafor, are si acum un sediu de spalatorie auto.
          S.A: Doar oamenii cu functii in oras aveau masini ?
          A.T.   :Nu avea functie [neclar].
         A.A: Cam cate masini erau in oras, presupun ca nu trecea cate o masina la fiecare minut?
         A.T.  : Daa…nu, o sa vi sa para cu totul curios, eu o sa va spun altceva . Cu multi ani in urma profesorul nostrum de matematica care-l chema Herghelegiu Gheorghe, Gheorghita, asa, si-a cumparat o bicicleta de provenienta germana , cand domnul professor a venit la scoala cu bicicleta respectiva, s-a creat un alai , mai ceva ca la o nunta de asta din.. aa insotita de zgomotul claxoanelor de astazi, deci cam toti care erau prin curtea scolii in acel moment s-au tinut scai dupa bicicleta domnului professor. Asa, o sa spuneti “Da’ ce bicicleta era o rar… o aaa o raritate?”. Da, bicicleta era o raritate pentru ca oamenii nu aveau in acel timp nici macar biciclete. De altfel am invatat sa conduc o bicicleta , o bicicleta inchirita de la un patron de biciclete sau… proprietar de biciclete care se numea, Perian, asa . tin minte si acum ca inchirierea unei biciclete era  8 lei , o suma destul de importanta pentru… pentru o ora , asa, 8 lei ora , unde era amplasat vechiul atelier de inchiriat biciclete?, unde este o sectie foto la capatul esplanadei , daca stiti pe colt, acolo era [ neclar] care inchiria biciclete, unterior a aparut si un al doilea… care se numea Gavrilas, asa si persoana respective inchiria biciclete, eu nu am apelat la dansul. Ceva mai tarziu, colegul meu de banca , care era evreu, Mircea Curelaru a reusit sa  achizitioneze o …bicicleta, iar performanta in ciclism am atins-o cu ajutorul acelei biciclete cumparate de colegul meu deci astea erau legate de asa… altceva care o sa va surprinda [tuseste] nu existau televizoare, nu de astea color , alb-negru, nu stiu exact anul, probabil prin anii ’60 au aparut primele televizoare. Primele televizoare au fost achizitioanate de institutiile din oras ,probabil erau de provenienta ruseasca, sovietica, asa, ca sa avem acces la un astfel de televizor si noi muritorii de rand trebuia sa facem diferite incercari…oferindu-i cate un pachet de tigari paznicului …si atunci cand te interesa un meci  de football sau ceva…
        S.A: Care era cea mai dorita emisiune sau spectacol?
        A.T.  : Propriu zis nu erau bine structurate, pot spune mai tarziu ca in momentul in care bunicul meu a reusit sa achizitioaneze un televizor …unul din putinele televizoare din Vatra, aaa se adunau toate familiile din jur … intr-o singura incapere erau 50-60 de oameni, deci 50-60 de oameni la o emisiune cu aspect cultural numita “Dialog la distanta”. Asta era una din emisiunile dorite. “ Dialog la distanta “era un fel de intrecere cultural intre diferite regiuni… sau cam asa ceva.Deci acolo se afirmau cei care astazi participa la “Factorul X” [neclar], artisti populari …
       S.A:Alte activitati culturale care se desfasurau?
       A.T  : Alte activitati culturale…activitatile culturale erau sporadice,  in primul rand in ce constau activitatile culturale ,cu caracter permanent: erau doua cinematografe, cinematograful din Deal si… asa si cinematograful din Vale. Cinematograful din Vale era , ma rog, mai cunoscut, apartinand societatii sau clubului “Unirea” care dispunea si de o sala de popice sau bowling cum se cheama acum, o biblioteca, asa …si va pot spune ca in oras au mai existat temporar si doua cinematografe in aer liber, o gradina de vara cum ar fi , una era in dreptul casei notarului Isachi, asa si una era … putin mai… la vale de …sectia… financiara…unde  se strang banii locuitorilor.
        T.S.: Clubul C.F.R. unde era?
        A.T : Clubul C.F.R. era  tot acolo unde era cinematograful “Unirea”. Unde era cinematograful” Unirea “ este astazi un loc unde se vand materiale de constructie sau asa ceva.
       M.H.: Undeva langa gara si Narhaus.
       A.T.    : Narhaus, da. Narhaus stiti ce inseamna, nu ? Narhaus era un bloc care … care inseamna in traducere “ casa de nebuni”, era o denumire germana pentru ca in Narhaus au fost adapostiti vremelnic cei care au pus bazele atelierului de reparat [neclar] Adica erau austrieci, nemti, erau polonezi, cum demonstram lucrul asta?, Foarte bine , aaa numele celor care au stat la baza constructiei atelierelor le gasim partial in cimitirul din oras, prin casatoriile mixte cu romance. Va dau doua – trei denumiri ca sa aveti habar: Naghebauer, de origine germana, Schult o familie de proveninta poloneza, Pirujinscki care sunt din vechii locuitori si mai sunt pe strada Unirii pe langa dmnul professor de istorie …aaa 
      M.H.: Nechifor?
      A.T.: Rusu care a fost aicea. Bine,  multi s-au stins, asa, alta denumire Oscar [ neclar], vestit pescar si altii, erau multi evrei , multi nemti ,austieci , polonezi care au pus bazele atelierului, iar daca a  aparut atelierul [neclar]…catre Iasi , catre Burdujeni, noi suntem printer primii…pentru ca Pascaniul a fost intotdeauna un nod de circulatie feroviara , a fost  functia economica pe care a detinut-o, daca astazi functia si-a mai pierdut din … atributiile initiale asa a fost cunoscut orasul. Tatal meu lucra la depoul orasului, mecanic de locomotive, a lucrat foarte multi ani …aaa pana cand din motive politice a fost exclus din partid si …a urmat apoi o alta cariera… intai ca administrator la liceul din gara si ulterior ca professor maistru, profesor de  tehnologie cum e acum , si la scoala 3, “Iordache Cantacuzino “ si la liceul nostru, [Colegiul National “M. Sadoveanu] , asta cum se numeste …si la vechiul liceu, asa. Haideti sa va spun ceva despre viata scolara, cum erau elevii , cum sunt astazi, asa cum i-am prins eu. Deci un licean trebuia sa se distinga prin anumite calitati. In primul rand, a ajunge la liceul respectiv insemna un fel de scuces pentru ca era numai 2 clase , a 9 a cu circa 30-35 de elevi , maxim 35, da 35, unii urmand o filiera teoretica , altii o filiera umanista . Erau selectati de regula din oras si din comunele limitrofe din   Pascani. Se dadea examen de admitere la romana si matematica, un examen foarte serios si fara pile, fara pile pentru ca nu se putea, membrii juriuliu erau foarte exigenti. Cei care reuseau cu siguranta ca si terminau pentru ca erau educati de asa maniera incat sa fie capabili sa mearga mai departe pentru studii superioare. 
         S.A: Studiati si limbi straine?
         A.T: Da, stiudiam si limbi straine, limbile straine erau limba rusa  pe care am studiat-o  din clasa a 3-a ,asa tot anii de liceu si 3 ani de faculate , per total cam vreo 14 ani asa si … limba franceza am studiat-o din clasa a …a 8a limba franceza. Profesoara de limba franceza se numea        Eleonora, mi-a fost si diriginta, era de o exigent  iesita din comun , ca si alti profesori de acolo de la liceu, asa…va dau  un singur exemplu: daca erai vazut pe strada numai, la o ora cand elevii trebuiau  sa-si faca temele era suficient ca a doua zi sa fii asculat cu siguranta , pana ce se epuiza ultima informatie… 
     S.A.: Vi s-a intamplat vreodata?
     A.T :  Mie mi s-a intamplat de mai multe ori, nu numai o data, petnru  ca mi-a pus o intrebare acolo legata de “si conditional”, asa  sau “si conditinnel” cum se numeste in franceza , aaa suna cam in felul urmator: “ Daca ieri la ora patru nu erai impreuna cu colegul tau de banca Zamosteanu Radu  , care s-a stins, pe strada in dreptul  cutarui punct , astazi ai fi stiut sa  conjugi verbul  “etre” [ a fi < lb. fr.] , “avoir [ a avea < lb. fr.] si “si conditional”, asa …[neclar] Nu stiu acum daca se mai practica sistemul , asa. Va pot spune ca in patru ani de stiudiu la stiintele naturii cele doua profesoare pe care le-am avut doamna … [neclar]  si doamana  Pantelimon n-au zambit niciodata …n-au zambit…adica niciodata pentru ca nu le-am surprins in aceasta ipostaza, deci erau de o rigurozitate iesita din comun . A.T: Daca mergeai pe culoar si…culoarul nu era perfect si trebuia sa te lipeste de pereti aaa…erai corectat cu o directa de dreapta asa, de catre profesorii de serviciu sau cei care [neclar] respective.
S.A: Aveati uniforme?
A.T: Aveam uniforme? Nu ca aveam uniforme, uniforma era absolut obligatorie nu cum este astazi facultativa. Incepand din clasa a noua-a pana la epuizarea cursurilor. De altfel, si la reuniunile tovarasesti veneam tot in uniforma. Asa…Nu numai uniforma era un impediment, mai aveam si nr matricol. La…aveam una pt interior  aaa pe haina respectiva si una pt exterior pt acoperamantul de vreme rea. Asa…Si… lipsa matricolei insemna aaa parasirea aaa orelor pentru ziua respectiva. Pentru fete era o alta problema, era panglicuta. O panglicuta alba care pe punea pe cap aicisa si care era absolute obligatorie. Adica nu fiecare se coafa, se machia sau nustiu ce facea, cum dorea. Isi punea aaa, deci isi pieptana parul in limite decente si punea pamblicuta repectiva la locul cuvenit. Asa aaa…
S.A: Si ce sanctiuni erau pentru cei care nu respectau aceste reguli?
A.T:  Era [neclar] intr’o anumita directie…Acea directie era peste cap. Asa, sau daca nu se conforma, trebuia sa vina insotit de parinti a doua zi. Aaa…Pentru….elevi era aaa obligatoriu tunsul aaa la o anumita aaa dimensiune. Adica, eram tunsi zero aaa in clasele 9-10 numai in  clasa a 11-a ,ca noi am facut numai 11 clase aaa numa in clasa a 11 ni s-a permis sa avem ceva mai mult de 1 cm in trimestrul al treilea. Adica trimestrul al treilea, cand eram aproape sa terminam.
Asa…Aaa [pauza 5 secunde] Un alt sistem, la verificarea cunostintelor. Aaa…eram scosi la lectie in fata. Aaa, in fata, in fata tablei, in fata zidului aaa cum vreti sa-I spuneti aaa in fct de lungimea lectiei respective aaa posibilitatiile de asc mai multi sau mai putini. De la 2-3 elevi la 15-20. Asa, deci nu era nimic iesit din comun daca sa zicem, la ist sau la geo ieseam cate 15-20 de elevi in fata. Cum se desfasurau [neclar] aaa profesorul lansa o intrebare, cel care cunostea ridica mana. Asa, iar ceilalti aveau rolul de a corija eventualele raspunsuri aaa gresite sau de a aduce completari. Asa, daca nu aaa te afirmai cu nimica, imediat primeai nota. Care taceau cu totul erau invitati foarte repede la loc si asa… Asa, la lb romana trebuia sa dovedesti ca ai citit romanul sau poezia resp prin prezenta la fiecarui elev a romanului respectiv. Deci daca aveai “Baltagul” sau sa zicem “Fratii Jderi” trebuia neaparat sa vii cu, nu interesa de unde sa-ti procuri cartea respectiva. Si plus de asta, trebuia sa scoti in relief aaa personajele respective cu caracteristicile lui [neclar] notari care erau dinainte, de acasa, asa stabilite si care trebuia sa le citesti la momentul oportun.
S.A: Se organizau baluri sau serate intre liceuri?
A.T: Aaa, da. Balurile sau seratele, noi le zicem reuniuni tovarasesti. Nu exista termenul de discoteca aaa ceai asa, reuniune tovaraseasca. Nici macar prieteneasca, tovaraseasca. [neclar]Se organizau de regula in noaptea de Inviere. Deci, pentru a limita prezenta elevilor la aaa activitatile religioase care cu siguranta s-au desf din toate timpurile asa, dar oricum pt a le preintampina ni se punea ac alternative de a part la o astfel de intalnire. Si atunci, in prezenta cadrelor didactice, asa cum ati vazut in “Liceeni” care stateau pe langa usa si in int eram permanenti supravegheati, in uniforma invitam la dans sau eram invitati la dans, la un tango, de catre una din participante.Asa…
S.A: Si se canta sau erau organizate spectacole de ceilalti colegi?
A.T: Intai, da. Daca ceilalti colegi faceau ma rog. aceste intalniri de genul majoratelor cum le aveti acuma. Noi le numeam ceaiuri. Adica, intr-un plan restrans daca o colega dorea sa-si invite prietenii apropiati sau prietenul il invita acasa la un asa zis ”ceai dansant”. La patefon, la megafon la ce avea, ma rog, pe note musicale de astea, putea sa faca si asa ceva. Aaa, de regula erau putini organizatori si intiativa apartinea mai ales fetelor. Baietii, mai putin. Baietii, nu. Baietii erau mult mai timizi decat aaa fetele. Fetele erau ceva mai indraznete, in multe puncte de vedere. Aaa, si pot spune ca si acele putine ore care le-am chiulit de la scoala s-au datorat tot unor idei traznite ale unor colege, asa care nefiind suficient pregatite la lb Franceza sau la Latina sau la altceva, ne-au invitat sa petrecem ma rog ora respectiva in apropierea unui stog, un stog cu capite [neclar] un loc mai ascuns care sa nu fie in vizorul tuturor. Asa …Toate astea si liceeni le incalca de regula. Adica fumatorii erau asa cum sunt insa fumatul se facea numai la veceu. Veceul era in exterior, undeva in aer liber, pt aer curat atat incat directorul scolii vedea de la mare distanta. El statea chiar in incinta (D. Buruiana), in incinta liceului si vedea iesind fum de la tigarile cari erau consumate. Si atuncea cand I se parea lui ca afumatoaia era prea mare, intervenea asupra faptului respectiv. Aaa cei care erau prinsi fumand, nu cred ca erau si multe fumatoare, dar cred ca fumatori erau baietii, aveau de dat cateva explicatii asa fara a fi pedepsiti in mod exemplar pentru ca domnul professor Buruiana a fost un diplomat exemplar in modul de conduita si cu cadrul didactic si cu elevii. Adica avea un comportament ireprosabil si atuncea nu aveam prea multe de spus. Eventualele obs ni le faceau dirigintii. Asa, aaa…cum erau profesorii? V-am spus, unii foarte sobri, unii foarte volubili, unii mai trazniti pentru ca dintotdeauna au existat si profesorii care au depasit anumite limite. Eram catalogati cu anumite invective care nu vi le pot reproduce. Daca, aaa eventual aceste invective capatau o anumita tonalitate in fct de cum de descurcai, adica de la binisor la bine asa, pe o nota ascendenta dupa care se trecea la o nota descendenta si in momentul in care ai coborat panta primeai aaa acea aaa sa zicem frumusete de aaa apreciere.Asa.. De la “tarate in cap”  aaa pana la alte lucruri mai grave.Asa…
S.A: Se organizau excursii sau…?
A.T: Se organizau excursii…tocmai ca asta este… se organizau excursii nu cu sistemul actual, mijloacele de transport erau putine. Nu erau autobuze si atuncea se apela la tren. Cum Pascaniul a fost totdeauna un nod de cale ferata, excursiile se organizau cu un vagon, special destinat excursiilor care era atasat la o anumita garnitura. Si vagonul respectiv oprea in orice localitate. Mi-amintesc ca aaa una din excursiile aaa pe care le-am facut, cam doua saptamani a durat, [neclar] Am ajuns sa cunoastem aproape intreaga Romanie, aaa inclusiv Insula Ada Kaleh care stiti ca a fost acoperita de Dunare odata cu constructia sistemului hidroenergetic [neclar] . O insula care era populate de o comunitate otomana, numai 700 de turci. Asa…Mi-amintesc si acum ca in insula Ada Kaleh am trecut cu barca, condusi de pescarii respectivi. De asta barbatii erau pescari toti iar femeile din insula se indeletniceau cu activitati casnice, de la tesutul covoarelor manual, [neclar] o fabrica de aaa tigarete in insula respectiva si aaa mai era acolo. 

Asa, pentru ca mi-ati amintit de asta. Aaa, am servit pentru prima data cafea la nisip. Cafea care se fierbe la nisip, stilul turcesc. Stilul turcesc, da. Acolo am baut prima cafea, in genul aceasta. De altfel eu am foarte multe vederi despre insula Ada Kaleh si despre alte locuri care au disparut. Aaa, facand o paranteza va  pot spune ca sunt un colectionar mare. De la filaterii la aaa cartofilie, deci carti postale in deosebit. Carti postale din toata Europa. Aaa, pe urma, mai recent asa cam de un an, m-am apucat de numismatica. [neclar] Incerc sa adun din tarile respective… Am achizitionat recent o carte tiparita in lb germana a lui Schiller aaa cu o vechime de vreo 200 de ani, o editie foarte rara chiar si in Germania. Asa, si multe altele. Si pescar, si mai pictez iarna cand nu pot prinde pestele. Deci fac ceva, mai umblu si eu haihui, asa fara rost, deci ca oricine. Deci fac in asa fel incat sa am continuitate in preocuparile mele, chiar daca nu mai sunt activ in cadrul didactic. Plimbari la Suceava, la Iasi, la Botosani. [neclar] Deci multe. Ce sa va mai spun?